Liberalii cu vocație de pesediști își arată talentul ca să-și păstreze funcțiile

B Daniela
5 Min Read

„Liberalii cu suflet de pesedist” – eticheta politică folosită pentru a descrie apropierile dintre PNL și PSD

Expresia „liberali cu suflet de pesedist” este o etichetă politică peiorativă folosită în discursul public și în mass-media din România pentru a descrie membrii Partidului Național Liberal (PNL) care susțin colaborarea strânsă, alianțele sau compromisurile politice cu Partidul Social Democrat (PSD). Sintagma este utilizată de criticii politici, de opoziție sau de facțiunile interne mai radicale pentru a reproșa anumitor lideri liberali îndepărtarea de valorile de dreapta și adoptarea unor comportamente sau strategii specifice stângii, de cele mai multe ori în scopul păstrării funcțiilor publice, a influenței politice sau a pozițiilor în structurile de guvernare locală și centrală.

Reforma administrației și miza împărțirii sferelor de influență

Planul Guvernului Niculescu prevede desființarea sau fuzionarea structurilor din subordinea ministerelor care au atribuții similare sau suprapuse, urmărindu-se debirocratizarea aparatului de stat. Liderul PSD a declarat că reforma nu trebuie să însemne doar o simplă tăiere de personal sau abandonarea serviciilor publice locale, ci o digitalizare reală și o eficientizare a costurilor, criticând dur măsurile luate în trecut de Guvernul Bolojan, pe care le-a numit simple „concedieri colective”.

Deși Programul Guvernului Niculescu își propune reducerea aparatului bugetar neperformant, miza subterană rămâne împărțirea sferelor de influență. Opoziția acuză faptul că, în ciuda retoricii de restructurare, mii de membri de partid din eșaloanele secunde își securizează pozițiile în agenții și deconcentrate. Din acest motiv, Grindeanu a avertizat public miniștrii din noul cabinet că evaluările vor fi stricte și bazate pe un ritm alert de muncă.

Comasări de primării, fuziuni de agenții și noi portofolii tehnologice

Schimbările în administrație adoptate de Cabinetul Luca Niculescu se concentrează pe o restructurare profundă a aparatului central și local, vizând reducerea birocrației prin comasări de primării mici, fuzionarea unor mari agenții economice, dar și crearea de noi portofolii tehnologice și educaționale speciale. Miniștrii au demarat un proces de audit la nivelul instituțiilor publice pentru a elimina structurile paralele – agenții sau direcții care au atribuții similare sau suprapuse.

Spre deosebire de viziunea anterioară, cabinetul actual promite că redimensionarea se va face pe baza unor criterii de performanță, evitând „șocurile administrative” sau concedierile colective masive. Conducerile instituțiilor județene (deconcentratele) se vor schimba, dar procesul nu va fi o „epurare” totală imediată.

Algoritmul politic al noii majorități și criteriul teritorial

Schimbările se vor face pe baza algoritmului politic al noii majorități parlamentare, cu precizarea că UDMR își va păstra o parte din funcțiile de conducere din teritoriu – prefecturi și deconcentrate – în baza unui acord de stabilitate negociat direct cu Cabinetul Niculescu.

Schimbarea directorilor de instituții județene (Direcțiile de Sănătate Publică, Inspectoratele Școlare, Direcțiile Silvice, AJOFM etc.) se va face sub umbrela „evaluării de performanță”, dar va respecta criteriul politic. Fieful local contează: în județele conduse de lideri PSD puternici, oamenii fideli partidului vor fi promovați rapid în fruntea acestor instituții. Un exemplu clar este învățământul, unde PSD a preluat controlul direct prin crearea ministerului delegat pentru preuniversitar, ceea ce va atrage schimbări de inspectori școlari generali în județe.

Fuziunile de instituții și protecția juridică a noilor numiri

Unele conduceri județene vor dispărea natural prin reorganizare. De pildă, planul de reunificare a ANAF cu Autoritatea Vamală Română va duce automat la desființarea sau comasarea unor posturi de conducere la nivel regional și județean.

Sorin Grindeanu și liderii PSD au insistat public că schimbările din administrație și din instituțiile din teritoriu nu trebuie să repete „șocurile administrative” din trecut, pe care le-au catalogat drept concedieri colective nejustificate. Prin urmare, înlocuirile de directori se vor face fie prin expirarea mandatelor actuale, fie prin reorganizări interne de organigrame, oferind o formă de protecție juridică noilor numiri în fața eventualelor procese în instanță.

Share This Article