Dezbatere privind vârsta de pensionare și speranța de viață în România
Creșterea vârstei de pensionare reprezintă o tendință întâlnită în aproape toate statele europene, generată, pe de o parte, de îmbătrânirea populației, iar pe de altă parte, de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice. Un aspect important îl constituie faptul că nu doar vârsta de pensionare, ci și vechimea în muncă variază de la un stat la altul în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani față de anul 2000.
Un deputat AUR a atras atenția asupra unei realități îngrijorătoare: „În acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, iar speranța de viață la naștere, în România, este de 72 de ani pentru bărbați și de 79 de ani pentru femei. Cu vârsta de pensionare împinsă, deocamdată facultativ, până la 70 de ani, aceasta ajunge să concureze speranța de viață, cel puțin în cazul bărbaților fiind cu doar doi ani sub”, a atenționat parlamentarul.
Guvernele pot pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legitime ale pensionarilor și contribuabililor. Sistemul de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieții active, precum și cel puțin 75% dintre cele aflate la vârsta vieții active. Este nevoie de ajustarea vârstei de pensionare odată cu creșterea speranței de viață pentru a menține stabil raportul dintre numărul anilor în activitate și cel al anilor de pensie.
Reforma anunțată a pensiilor, contradictorie în declarațiile oficialilor de la București, sugerează că vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcționa ca un bumerang. Experții spun că pandemia de COVID-19 a redus speranța de viață cu circa un an. Nevoia de reformă a pensiilor este evidentă, dată fiind evoluția demografică dezastruoasă, se arată în interpelarea AUR. Riscul este ca, din nou, România să pună căruța înaintea boilor.
„Perspectiva de a munci până la 70 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă românii ajung să se pensioneze la această vârstă, date fiind condițiile de sănătate ale populației la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vor apuca să se bucure prea mult de pensie. Să nu ne facem prea mari iluzii în ceea ce privește pensiile private. Pensiile private pot avea randamente mai bune pe hârtie, dar ascund un mare dezavantaj raportat la cele de stat. Pensiile private distribuie doar sumele cu care s-a contribuit efectiv, pe când cele de stat distribuie sumele stabilite prin lege, câtă vreme pensionarul le poate încasa. Cu alte cuvinte, pensia de stat e pe viață, pe când pensia privată ține doar cât ajung sumele cotizate. Și, în condițiile în care speranța de viață este în creștere, chiar dacă cu pași lenți în România, nu e prea comod să te trezești pe la 80 de ani că ți s-a terminat pensia privată și că trebuie să te bazezi doar pe cea de stat”, se arată în declarația AUR.
